BRÂNCUȘI

 În loc de ochi avea două clepsidre

una cu lacrimi

alta cu îngeri

probabil

de

aceea

când i-a fost dor

l-a fulgerat cu tăceri

îngerul păzitor

iar

când 

a plâns

o zi

și-o

noapte

n-a mai călcat

pe

pământ

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE, CITATEPEDIA, 2015

ANTOLOGIA AFORISMULUI ROMÂNESC CONTEMPORAN, EDITURA DIGITAL UNICORN, IULIE 2016

Arta este arma muzelor.

Costel Zăgan

 

CRISTIAN BĂDILIȚĂ

 ÎNDURARE (OF 5)

Lovește-mă cu biciul pe spinare

fă-mi răni adânci pe umeri, pe grumaz,

presară-n ele munți întregi de sare

și mușcă-mi alunița din obraz,

frământă-mă sub tălpi ca aluatul

și-azârle-mă, la naiba, într-un șanț,

răstoarnă-mi masa, pângărește-mi patul,

ca pe un câine pune-mă în lanț,

dar lasă-mă, iubito, lângă tine,

atât îți cer: un loc și un coltuc 

de pâine aruncată-n mărăcine

În altă parte nu vreau să mă duc.

EMIL BRUMARU, FLUTURII DIN PANDIȘPAN, 2008

CÂNTEC NAIV

Iubita mea îmi poartă scrisorile-ntre sâni

Și e nebună de legat cu funii groase

Și de adus pe-ascuns la mine-acasă

Și de ținut în șir cinci săptămâni

Zic unii că-i prea mică și nu știe

Cum face roua fluturii să moară,

Cât puf există într-o păpădie,

De unde-și iau motanii scorțișoară.

Dar asta n-are nicio importanță!

Oh, ea nu contenește să mă cheme, 

Netrebnica, în fiece vacanță,

Cu chica spumegând de dulci blesteme!

Și îmi trimite-un milion de poze

Lascive și dilii pân-la ruină

De-mi vine să sparg melci și să rup roze

Căci - Doamne-Dumnezeule - -i virgină!

  

POEȚI ÎN DIALOG

 

INCOMENSURABILA FRAGILITATE

 Acest poem nu-l mai suport

epitete îi trântesc în față

îl dau afară ca pe-un mort

ce și-a bătut joc de viață

Epitete îi trântesc în față

mișel și trântor și duios

metafore a scos la suprafață

când doar adâncu-i de folos

Mițel și trântor și duios

îl dau afară ca pe-un mort

ducă-se sus ducă-se jos

acest poem nu-l mai suport

Și-i trântescun punct în gură

că n-are naibii nici măsură

COSTEL ZĂGAN, CEZEISME, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2008

NUMAI MAREA NEAGRĂ POATE

 Eu probez o geamandură

geamandura mă probează

ce rămâne Marea Neagră

agațată de o rază

Geamandura mă probează

geamandura mă încearcă

care este mai vitează

se descurcă fără mască

Geamandura mă încerarcă

și rămâne Marea Neagră

și-o iubire Doamne parcă

de probez o geamandură

Geamandura mă probează

- Marea Neagră e pe fază -

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II