duminică, 21 februarie 2021

 poetul de hârtie

taie cu o sabie
de hârtie inima cerului
scapără stropul
de amnar.
poetul răscolește
cu aripa aprinsă
în palma mea
răsar miile de umbre și
umbrele stinse îmi
dezgroapă chemarea
cu o mână pironită
în cer ascut
limba ruginită
a orologiului mut.
(și-n ochiul meu ninge,
și palma îmi plânge/
mi-e trupul de lut,
mi-e aripa sânge/
dar nu am mai știut)
Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, stând în picioare şi în aer liber
Tu, Teo Laurean, Ionita Lucian şi alţi 42
6 comentarii
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
Vezi încă 2 comentarii
  • Pauză GIF
    Tenor
    1
    • Îmi place
    • Răspunde
    • 31m
    Dorina Neculce a răspuns
     
    1 răspuns
    17m

Viorel Ilișoi

2h 
Cel mai de prost-gust lucru la care m-am gândit în ultimii ani, înfiorător, este acela că s-a putea gândi cineva sa laude coliva pe Facebook. Mai rău de-atât ar fi să compare colivele, să le ordoneze într-un clasament. Dar niciuna din odioșeniile astea nu întrece în prost-gust o cerere în căsătorie făcută în public, surpriză.
Ar putea fi o imagine cu mâncare şi interior
Coșereanu Ana-Elisabeta şi alţi 60
12 comentarii
2 distribuiri
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
Cele mai relevante

Vezi încă 10 comentarii
1 din 11

13h 
Poate ultimul dar...
Autor:Teodor Dume
ştiu că
nu voi mai fi niciodată…
Vezi mai mult
Getuța Z Corbu, Petruţa Niţă şi alţi 8
1 comentariu
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
  • Petruţa Niţă
    Ce frumos este frumosul dvs! 🤗
    • Îmi place
    • Răspunde
    • Distribuie
    • 7h

Google Ads
 

Sponsorizat 
Adresați-vă clienților online, cu Google Ads. Începeți cu un credit publicitar de 200 RON.
184
11 comentarii
1 distribuire
Îmi place
Comentează
Distribuie

Daniel Cristea-Enache
 a actualizat fotografia de copertă a grupului 
Pro LDA
.

2h 
Ar putea fi o imagine cu text care spune „Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă-armonioasă limbă- Ca ea nu găsim. Limba românească de Gheorghe Sion 21 FEBRUARIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A LIMBII MATERNE WhatsApp +40 23 2309 09 200 busne.febokco/scaledaouton.so”
Adela Luminița Munteanu, Mariana Voicu şi alţi 79
4 comentarii
12 distribuiri
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
Cele mai recente

  • Dicu Jeni
    ,,Limba si istoria sunt cele doua vertebre ale nationalitatii"(Mihai Eminescu)
    • Îmi place
    • Răspunde
    • Distribuie
    • 51m
    • Editat
Vezi încă 3 comentarii
poetul de hârtie
taie cu o sabie
de hârtie inima cerului
scapără stropul
de amnar.
poetul răscolește
cu aripa aprinsă
în palma mea
răsar miile de umbre și
umbrele stinse îmi
dezgroapă chemarea
cu o mână pironită
în cer ascut
limba ruginită
a orologiului mut.
(și-n ochiul meu ninge,
și palma îmi plânge/
mi-e trupul de lut,
mi-e aripa sânge/
dar nu am mai știut)
Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, stând în picioare şi în aer liber
Tu, Teo Laurean, Ionita Lucian şi alţi 42
6 comentarii
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
Vezi încă 2 comentarii
  • Pauză GIF
    Tenor
    1
    • Îmi place
    • Răspunde
    • 31m
    Dorina Neculce a răspuns
     
    1 răspuns
    17m

Viorel Ilișoi

2h 
Cel mai de prost-gust lucru la care m-am gândit în ultimii ani, înfiorător, este acela că s-a putea gândi cineva sa laude coliva pe Facebook. Mai rău de-atât ar fi să compare colivele, să le ordoneze într-un clasament. Dar niciuna din odioșeniile astea nu întrece în prost-gust o cerere în căsătorie făcută în public, surpriză.
Ar putea fi o imagine cu mâncare şi interior
Coșereanu Ana-Elisabeta şi alţi 60
12 comentarii
2 distribuiri
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
Cele mai relevante

Vezi încă 10 comentarii
1 din 11

13h 
Poate ultimul dar...
Autor:Teodor Dume
ştiu că
nu voi mai fi niciodată…
Vezi mai mult
Getuța Z Corbu, Petruţa Niţă şi alţi 8
1 comentariu
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
  • Petruţa Niţă
    Ce frumos este frumosul dvs! 🤗
    • Îmi place
    • Răspunde
    • Distribuie
    • 7h

Google Ads
 

Sponsorizat 
Adresați-vă clienților online, cu Google Ads. Începeți cu un credit publicitar de 200 RON.
184
11 comentarii
1 distribuire
Îmi place
Comentează
Distribuie

Daniel Cristea-Enache
 a actualizat fotografia de copertă a grupului 
Pro LDA
.

2h 
Ar putea fi o imagine cu text care spune „Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă-armonioasă limbă- Ca ea nu găsim. Limba românească de Gheorghe Sion 21 FEBRUARIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A LIMBII MATERNE WhatsApp +40 23 2309 09 200 busne.febokco/scaledaouton.so”
Adela Luminița Munteanu, Mariana Voicu şi alţi 79
4 comentarii
12 distribuiri
Îmi place
Comentează
Distribuie
Comentarii
Cele mai recente

  • Dicu Jeni
    ,,Limba si istoria sunt cele doua vertebre ale nationalitatii"(Mihai Eminescu)
    • Îmi place
    • Răspunde
    • Distribuie
    • 51m
    • Editat
Vezi încă 3 comentarii
Publicat de la Niciun comentariu:

vineri, 19 februarie 2021

FLORIN IARU - JOS REALITATEA!

 JOS REALITATEA!

Printre poezii-furculițe, poezii-pocnitori și poezia-cetății - 

poezia-supozitor alunecă mângâietor de ușor!

În loc să îmbrățișezi, în loc să-ți desfaci picioarele larg

să intre carnea, cu toată plăcerea, să sudui, să fuți,

tu violezi cartea de bucate! Sta-ți-ar în gâți!

Limba ta-i un cui. Un mâner. Ba-i o toartă.

Nu mai contează ce spui, fă-o cu artă!

Creier de cerneală pe sugativa-mbâcsită.

Cine linge prospectul alunecos al erecției pe sine se scapă.

Tu-i mama ei de hârtie boțită!

Țipete grase  - graffiti mânjite de rapsozi populari.

Țipete rotunjite cu sprayul pe mur!

Țipete - pe înțelesul gras al poporului -

îți îndeasă manuscrisele grase, ca pe mână, în cur.

Când luna se schimonosește la mine

tăind din realitate omuleți din carton presat,

eu îmi șterg presspapierul de sexul tău imprimat...

Poezia e o rețetă de slăbit. Arta e în slujba umanității.

Un vers e foarte folositor dacă se repetă orbește!

Tot ce se poate scrie e deja vândut, ambalat, ștampilat:

limbă de hârtie, sex creponat, buci de carton gofrat 

orgasm în celofan cu aromă de pește.


Iar viața se spală pe mâini de tot ce se citește.


Jos realitatea / Căci s-a prostituat!


Florin Iaru, JOS REALITATEA!, 2019 

   

Publicat de la Niciun comentariu:

miercuri, 17 februarie 2021

MIHAI URSACHI

 

Rosa cogitans

Când totul îşi urmează statornica orbită
şi electroni şi aştri ca nişte valuri sună
în malul existenţei, au pentru ce, iubite,
am scrie o silabă, fie ea rea sau bună?

... Dar ce chemare clară urmează-această roză,
din nopţile amorfe ale ţărânii oare
ce forţă limpezită, fantastică nevroză
şi pentru ce sublimă, eternă sărbătoare?

Nu-mi spune că lumina se mântuie degrabă,

că osebite soiuri de viermi deja-n viscere

aşteaptă-n mii de germeni; că nu-i nicio silabă

să steie-n necuprinsa monadelor tăcere.

Nu-mi spune că-i egală cu sine suferinţa...

E un incendiu sacru ce mistuie, şi arde

ca o făclie-jertfă pe un altar Fiinţa

de-a pururi dătătoare de viaţă şi de moarte.

... La fel bat electronii în praful de pe stradă

ca şi-n petala pură; planetele întruna

se-nvârt ca o morişcă. Ci-n noaptea de zăpadă

lumină sfântă varsă luceafărul şi luna.

 

poezie de  din Inel cu enigmă, Poemul de purpură şi alte poeme (1981)

Publicat de la Niciun comentariu:

luni, 18 ianuarie 2021

CONSTANTIN BOJESCU: E GREU DE TRĂIT, ÎMI SPUNEAM

 E greu de trăit, îmi spuneam

familia stă să se năruie

mă simt părăsitul ei

au mirosit cozonacul din UE și

nu-și mai revin - treziți-vă

le strig nu stați la pomana istoriei

fiecare a mormâit câte ceva

fiecare înțelege să vâneze ce vrea

eu sunr în plus în matematica lor

eu sunt o amenințare

eu vin dimineața acasă findcă sunt matur

se zbârlește la mine / ordinea nu-i pică bine

nebărbieritul crede că / periuța de dinți e un lux

lumea este rea îmi spune

și se decuplează de la lume

beteliile pantalonilor au mustăți 

așa-i moda (-mi) întoarce spatele

cu ochii larg deschiși

se-ndreaptă spre beznă

și asta

mă cutremură


NORD. Antologia poeților botoșăneni de azi, 2009






/ 



/

Publicat de la Niciun comentariu:

miercuri, 30 decembrie 2020

RUDYARD KIPLING

 

RUDYARD KIPLING
(30 decembrie 1865 - 18 ianuarie 1936)
DACĂ...
(Rudyard Kipling)
De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău
Şi l-au pierdut pe-al lor găsindu-ţi ţie vină,
De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău
Să nu-ţi pierzi nici-o clipă încrederea în tine
De poţi s-aştepţi oricât fără să-ţi pierzi răbdarea
De rabzi să fii minţit, fără ca tu să minţi
Sau când hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea
Să vrei a le răspunde, dar nici prin rugăminţi.
De poţi visa, dar fără să te robeşti visării
De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta un ţel,
De poţi să nu cazi pradă nicicând exasperării
Succesul şi dezastrul primindu-le la fel,
De poţi să-auzi cuvântul rostit cândva de tine
Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut,
De poţi să-ţi vezi idealul distrus şi din ruine,
Să-l reclădeşti cu-ardoarea fierbinte din trecut.
De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere
Şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut,
Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere
Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput
Iar dacă trupul tău, uzat şi obosit
Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă
Numai prin străşnicia voinţei tale şi astfel,
Să steie peste veacuri aşa cum stă o stâncă.
De poţi vorbi mulţimii fără să minţi şi dacă,
Te poţi plimba cu regii, fără a te-ngâmfa
De nici amici, nici duşmani nu pot vre-un rău să-ţi facă
Pentru că doar dreptatea e călăuza ta,
Şi dacă ştii să umpli minuta trecătoare,
Să nu pierzi nici-o filă din al vieţii tom,
Al tău va fi Pământul, cu bunurile-i toate,
Şi mai presus de toate - vei fi un OM, copilul meu !
Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, ochelari de vedere

Publicat de la Niciun comentariu:

duminică, 6 decembrie 2020

EMIL IORDACHE

 GALERIA CU POEȚI: Emil Iordache și poemele fără mască

DE CE SCADE INTELIGENTA UMANA? PARADOXUL EFECTULUI FLYNN
Download
05:45
00:57 / 06:34
Copy video url
Play / Pause
Mute / Unmute
Report a problem
Language
Mox Player

Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” își propune, într-un parteneriat media cu ziarul Botoșăneanul, să îi readucă în memorie pe poeții botoșăneni din toate timpurile, prezentând câte un medalion din „Galeria cu poeți”.

Născut pe 16 decembrie 1954, Emil Iordache a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Timp de 10 ani, și-a desfășurat activitatea la Botoșani: a fost  profesor la gimnaziile din Bodeasa și Sârbi (1979-1984); secretar de redacție la „Caiete botoșănene” (1984-1990); referent la Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare (1985-1989); consilier la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Botoșani (1989-1990). Din 1990, a fost profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Litere, Catedra de slavistică (pe care a condus-o din 1998 până în 2005).

 

Emil Iordache este printre cei mai buni traducători din literatura rusă. A făcut traduceri remarcabile din: Lev Tolstoi, F.M. Dostoievski, Iosif Brodski, Mihail Bulgakov, Boris Pasternak, Andrei Platonov, Daniil Harms, Venedikt Erofeev ș.a.

ADVERTISING

 

A publicat mai multe cărți de traductologie, critică și istorie literară: Carte către Serghei Esenin (Editura Timpul, Iași, 1995); Evadări din Zoorlanda (Editura Moldova, Iași, 1998); Serghei Esenin. Omul și poetul (Editura Junimea, Iași, 1998); Literatura orizontală (Editura Timpul, Iași, 1998); Cărțile de pe masă (Editura Timpul, Iași, 2000); Studii despre Gogol (Editura Timpul, Iași, 2000); Persanul cu nas de argint (Editura Tipo Moldova; Iași, 2002); Semiotica traducerii poetice (Editura Junimea, Iași, 2003); Variațiuni pe marginea subteranei (Editura revistei „Convorbiri literare”, Iași, 2004).

 

S-a stins din viață pe 12 octombrie 2005 la Iași. Volumul de poezie Poeme fără mască îi apare postum, în 2008, la Editura AXA din Botoșani (este reeditat la aceeași editură în 2011).

 

Cele puțin peste patruzeci de texte din volumul Poeme fără mască (scrise în anii ′80-′90) impresionează prin diversitatea registrelor: sunt poezii de dragoste, poezii ale implicării civice, elegii, meditații, multe conținând note ironice, unele de o gravitate extremă, o parte tinzând „către liniştea arhetipală a satului, care echivalează cu aceea a originii în care lumea nu fusese întinată”, altele prezentând „un exil în spaţiul tulbure şi neliniştitor al unui prezent de zgura unei modernităţi citadine” (Bogdan Crețu). Toate poemele vădesc o profundă implicare afectivă a poetului, fie că e vorba de trăiri legate de lumea interioară, fie că sunt preocupări pentru destinul neamului: „Rememorându-şi viaţa şi ascultând vocile venite dintr-un trecut real, dar şi livresc, neverosimil, tandru, dar şi sângeros, trupul poetului e străbătut de un cutremur lăuntric (amintirea revoluţiei, a suferinţei din Gulag, a versurilor nescrise «ce zac precum Lenin în mausoleu», a fraţilor de dincolo de Prut ce «locuiesc într-o pată interminabilă de culoarea cărămizie a Gulagului», scursă de pe «stâlpii genunchilor striviţi de talpa imperială», îi produc frisoane), în timp ce sufletul său se lasă cuprins de dorinţa dispariţiei, a stingerii, a evadării într-un alt spaţiuşi alt timp, încărcat de reflexe nostalgice, uşor bacoviene” (Nichita Danilov).

(Prezentare de Lucia Țurcanu, Memorialul Ipotești)

 

 

Despărțire

 

Nedumerire,

un pas, încă un pas… –

cuvântul s-a rostogolit

pe covor și s-a spart;

ne oglindim în cioburile lui,

docili, blajini,

ca după o furtună…

 

Prăpastia ușii ne-nghite apoi

și-n urmă rămâne

doar camera albă,

cu pereții albi,

convențional de goi…

 

Și-o filă ruptă din calendar,

grea ca plumbul.

 

 

Citadină, I

 

Dimineața,

ca un vânător cu pușca la ochi,

orașul stă la pândă…

Când și când slobozește

câte-o rafală de-autobuze

sau de taxiuri (alice de lux)

pustiind străzile.

 

Tot atunci, dimineața,

în fiecare dimineață,

tânărul poet

se sinucide public,

aruncându-și sub picioare

grenada fulminantă

a unei iubiri

bătrânul grădinar

își proptește unealta

de-un trunchi de copac

și imediat coada lopeții

învie,

se răsfiră în ramuri

și înflorește bizar…

 

Cam așa se petrece la noi

orișice început de zi,

Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)